Anul 2016 este an bisect și asta datorită faptului că luna februarie va
avea 29 de zile. Acest lucru se întâmplă
din 4 în 4 ani.
Anii bisecţi sunt cei divizibili cu patru – 2000, 2004, 2008, 2012,
2016, etc. Din cauza celor 44 de secunde, anii divizibili cu 100 nu sunt
bisecţi, cu excepţia celor divizibili cu 400. Astfel, anul 1900 nu a fost
bisect şi 2100 nu va fi bisect, pe când 2000 a fost an bisect, iar 2200 va fi
de asemenea.
Anii bisecţi sunt necesari. Un an calendaristic este egal ca timp cu un
an astronomic, care înseamnă o rotaţie a Pământului în jurul Soarelui. Numai că
această rotaţie nu durează 365 de zile, cât are un an normal, ci 365 de zile şi
şase ore. Astfel, la fiecare patru ani, calendarul ar pierde 24 de ore. În 20
de ani ar pierde 5 zile, iar în timp s-ar ajunge ca sărbătorile de iarnă să
pice în mijlocul verii.
Adăugând o zi în calendar la fiecare patru ani, anul caledaristic ţine
pasul cu cel astronomic.
Totuşi, cele şase ore sunt o rotunjire. De fapt, o rotaţie a Pământului
în jurul Soarelui, durează 365 de zile, cinci ore, 49 de minute şi 16 secunde.
Pentru a compensa diferenţa de 44 de secunde, s-a stabilit ca ultimul an al
fiecarui secol să fie bisect doar dacă este divizibil cu 400. Altfel,
calendarul ar lua-o înaintea anul astronomic şi în sute de ani, sărbătorile de
iarnă ar începe să pice primăvara.
Anna Casian-Musteață
Foto - google.com
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu