La sfârșit de an, majoritatea
bookaholicilor au obiceiul de a face un bilanț al cărților citite și preferate.
O astfel de totalizare a făcut și Tania Babii pe blogul său. Iată ce spune ea
despre cărțile lecturate în anul 2015.
”Zilele astea am ajuns la o
concluzie tare interesantă pentru mine. Eu nu mă pricep să recomand cărți. Și
mai mult decât atât, mie nu-mi place să fac asta. Ce-mi face mie plăcere este
să vorbesc despre cărțile pe care le-am citit. Iar dacă cartea pe care am
citit-o mi-a plăcut, o să vorbesc despre ea cu atâta însuflețire încât o să
credeți că e o recomandare. Nu e.
Să recomanzi cărți presupune
în sine o responsabilitate, ori eu nu sunt deloc în măsură să mi-o asum pentru
că am citit prea puțin pentru a face asta.
Deci, cum vă spuneam, mie îmi
place să vorbesc despre cărțile pe care le-am citit. (...)
1.Prima carte care mi-a venit
mie în minte când m-am gândit la un top cinci a fost ”Nimic nou pe frontul de
vest” de E.M. Remarque. Eu când am terminat de citit cartea asta, pe care o
aveam cumpărată de la un anticariat de la Suceava încă pe vremea când învățam
acolo, m-am gândit că doi ani am ținut pe rafturi o comoară și nu am știut de
ea. Să nu mă înțelegeți greșit, cartea
asta nu e cu nimic genială sau deosebită. Cartea asta este profund umană, este despre război
prin ochii unui om care a trecut prin el. Despre camarazi, iubire de mamă și
iubire de țară. Despre generații a căror prima meserie în viață a fost
războiul. Despre viața după război, același război care a curmat viața din
orice și oricine.
La răstimpuri, îmi venea să
închid cartea și să plâng meditez, iar asta e cel mai grăitor lucru că ceea ce
citiți e ceva bun. Tot asta a fost cartea care m-a însoțit în excursia mea prin
Paris. Citită în avion, metro, la stat la coadă în Luvru și catacombe, prin
cafenele și autobuze, cu siguranță că m-a făcut să apreciez atunci și mai mult
ceea ce am. Cinci din cinci stele pe goodreads.
2.A doua carte tare bună ar
fi, după mine, ”1984” de George Orwel. Am auzit atâtea lucruri despre cât de
bună e cartea asta încât mă simțeam oarecum stingherită că nu am citit-o încă.
Și pentru că eu sunt omul care cumpără cărți mai multe decât poate citi, și
asta se regăsea pe raftul meu de ceva timp.
Subiectul cărții e unul
interesant, dar la un moment dat el parcă ajunge să plictisească și ai tendința
de a lăsa cartea. E ok dacă vreți să faceți asta, dar vă rog eu, reveniți la
ea. Merită!
Pusă pe cântar, cartea asta
cântărește atât de mult doar pentru a doua jumătate a ei. Sfărșitul a fost unul
atât de bun, atât de „realist” în măsura celor relatate. E o carte fenomen, se
citește greu pe alocuri, dar e, până la urmă, genială. Cinci stele pe goodreads
3.”Iubire etc” de Julian
Barnes e cartea cu numărul trei și e total diferită de celelalte două.
Aici nu ai un narator și nici
mai multe linii de subiect. Ai trei personaje și ogrămada monologuri. Nu ai
dialoguri sau acțiuni. Fiecare personaj vine în fața ta și începe să-ți
istorisească o istorie din punctul lui de vedere. E vorba despre aceeași
istorie pentru toate personajele. În rest, tu faci acțiunea, tu alegi timpul,
tu le încadrezi cum și unde vrei tu mai bine. Tu îți ești propriul narator.
Ce trebuie să știți însă,
înainte de a începe cartea e că romanul ”Trois” de același autor, e prima
parte. Adică în ”Iubire etc” se continuă istoria relatată în ”Trois”. Eu nu am
știut asta, și tocmai de asta le-am citit în ordine inversă. Dar asta a fost cartea
cu cele mai multe sublinieri și notițe.
4.”Eleganța ariciului” de
Muriel Barbery e cartea de pe locul patru. Întâi și întâi de toate pentru că e
despre arici. Chiar dacă e despre un arici metaforic. E o carte care fie îți
place mult, fie deloc. Mie mi-a plăcut. Are o alură elegantă și ușor ironică, e
amuzantă și sarcastică. Pe alocuri e puțin tras de coadă subiectul, dar e
relatat în așa fel încât ești gată să-i ierți autoarei orice. E despre oameni
deștepți care se prefac proști într-o lume proastă. Cartea asta e de căpătâi în
a ne învăța, pentru a câta oară, un lucru pe care fiecare dintre noi s-ar părea
că-l știm deja: aparențele înșeală!
5.Și ultima, nu ar fi atât
pentru carte cât pentru autoare. Anul ăsta am descoperit-o pe Gavalda și am
citit vreo patru cărți de ea. Stau al dubii cărei cărți să-i ofer locul cu
numărul cinci, cert este că sunt ambele de ea. Aleg totuși ”Aș vrea să mă
aștepte și pe mine cineva”. E o cărțulie mică, care cuprinde câteva povestiri
absolut fantastice. Povestiri din alea care te fac să meditezi și la final de
povestire să-ți tot pui întrebarea: eu oare ce-aș fi făcut? E numai bună de
citit într-o zi de dumică și potrivită pentru a te face să te îndrăgostești de
autoare și de stilul ei plin de franchețe de a povesti orice.
Cam ăsta e topul meu și
adevărul e că mi-aș fi dorit să vă mai povestesc și despre alte cărți tare
faine pe care le-am citit și care parcă simt că au rămas pe dinafară. Mai ales
că lista mea de pe goodreads îmi amintește cu înverșunare că mai am încă 5
cărți de citit pentru a-mi îndepli taskul. Dar le vin eu de hac și lor.”
Sursa - Blogroscat
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu