Luna februarie a acestui an va avea 29 de zile!

Anul 2020 este an bisect și asta datorită faptului că luna februarie va avea 29 de zile.  Acest lucru se întâmplă din 4 în 4 ani.

Anii bisecţi sunt cei divizibili cu patru – 2000, 2004, 2008, 2012, 2016, 2020 etc. Din cauza celor 44 de secunde, anii divizibili cu 100 nu sunt bisecţi, cu excepţia celor divizibili cu 400. Astfel, anul 1900 nu a fost bisect şi 2100 nu va fi bisect, pe când 2000 a fost an bisect, iar 2200 va fi de asemenea.

Anii bisecţi sunt necesari. Un an calendaristic este egal ca timp cu un an astronomic, care înseamnă o rotaţie a Pământului în jurul Soarelui. Numai că această rotaţie nu durează 365 de zile, cât are un an normal, ci 365 de zile şi şase ore. Astfel, la fiecare patru ani, calendarul ar pierde 24 de ore. În 20 de ani ar pierde 5 zile, iar în timp s-ar ajunge ca sărbătorile de iarnă să pice în mijlocul verii.
Adăugând o zi în calendar la fiecare patru ani, anul caledaristic ţine pasul cu cel astronomic.

Totuşi, cele şase ore sunt o rotunjire. De fapt, o rotaţie a Pământului în jurul Soarelui, durează 365 de zile, cinci ore, 49 de minute şi 16 secunde. Pentru a compensa diferenţa de 44 de secunde, s-a stabilit ca ultimul an al fiecarui secol să fie bisect doar dacă este divizibil cu 400. Altfel, calendarul ar lua-o înaintea anul astronomic şi în sute de ani, sărbătorile de iarnă ar începe să pice primăvara.

Anna Casian-Musteață
Foto - google.com
Citește mai departe...

Superstiții legate de anii bisecți

Anii bisecți pot fi recunoscuți dupa faptul că luna februarie are 29 de zile. Aceștia se repetă din 4 în 4 ani. Există numeroase superstiții legate de anii bisecți. CultARTlife prezintă 5 dintre acestea.

  1. Se spune că în anii bisecți nu e bine să te căsătorești. Se crede că proaspăta familie va divorța repede.
  2. Nici să divorțezi în acești ani nu e bine. Se spune că cei care vor divorța în anul bisect vor rămâne singuri toată viața.
  3. În acești ani nu se culeg ciuperci pentru că, spune tradiția, în anii biseți ciupercile devin otrăvitoare.
  4. În anii bisecți se poartă mult argint. Se crede că anume acest metal ne păzește de necazuri.
  5. Nu e bine să facem schimbări majore în anii bisecți, cum ar fi schimbarea locului de muncă sau a traiului.

Anna Casian-Musteață
Citește mai departe...

De ce 2020 este AN BISECT?

Anul 2020 este an bisect și asta datorită faptului că luna februarie va avea 29 de zile.  Acest lucru se întâmplă din 4 în 4 ani.

Anii bisecţi sunt cei divizibili cu patru – 2000, 2004, 2008, 2012, 2016, 2020 etc. Din cauza celor 44 de secunde, anii divizibili cu 100 nu sunt bisecţi, cu excepţia celor divizibili cu 400. Astfel, anul 1900 nu a fost bisect şi 2100 nu va fi bisect, pe când 2000 a fost an bisect, iar 2200 va fi de asemenea.

Anii bisecţi sunt necesari. Un an calendaristic este egal ca timp cu un an astronomic, care înseamnă o rotaţie a Pământului în jurul Soarelui. Numai că această rotaţie nu durează 365 de zile, cât are un an normal, ci 365 de zile şi şase ore. Astfel, la fiecare patru ani, calendarul ar pierde 24 de ore. În 20 de ani ar pierde 5 zile, iar în timp s-ar ajunge ca sărbătorile de iarnă să pice în mijlocul verii.

Adăugând o zi în calendar la fiecare patru ani, anul caledaristic ţine pasul cu cel astronomic. 

Totuşi, cele şase ore sunt o rotunjire. De fapt, o rotaţie a Pământului în jurul Soarelui, durează 365 de zile, cinci ore, 49 de minute şi 16 secunde. Pentru a compensa diferenţa de 44 de secunde, s-a stabilit ca ultimul an al fiecarui secol să fie bisect doar dacă este divizibil cu 400. Altfel, calendarul ar lua-o înaintea anul astronomic şi în sute de ani, sărbătorile de iarnă ar începe să pice primăvara.

Anna Casian-Musteață
Sursa foto - Unsplash
Citește mai departe...

EI SUNT LAUREAȚII Galei Premiilor anuale în domeniul culturii

Cu ocazia Zilei Naționale a Culturii Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a organizat astăzi, 15 ianuarie festivitatea de premiere a laureaților ediției 2020 a Galei Premiilor anuale în domeniul Culturii.

La eveniment au participat premianții ediției curente și invitații acestora, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Corneliu Popovici, oameni de cultură etc.

În discursul său rostit în debutul evenimentului, ministrul Corneliu Popovici a felicitat laureații, oamenii de cultură și pe toți cei care activează în domeniul culturii dorindu-le inspirație și putere creatoare în continuare. „La început de nou deceniu a sec. XXI e timpul să ne revizuim prioritățile să ne oprim din goana secolului vitezei pentru a medita asupra adevăratelor valori naționale. Cultura este cea care ne definește pe noi ca popor, iar oamenii de cultură reprezintă adevărați ambasadori ai Republicii Moldova peste hotarele țării”, a declarat oficialul.

Premiile anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii au fost instituite pentru remarcarea celor mai reprezentative creaţii în domeniul literaturii, teatrului, muzicii, coregrafiei, cinematografiei, artelor plastice, biblioteconomiei, restaurării, conservării patrimoniului cultural şi al muzeografiei. Această acţiune are ca scop susţinerea şi promovarea capacităţilor creative și perfecţionarea măiestriei interpretative ale oamenilor de cultură din țară.

Laureații ediției din acest an sunt:
  • Premiul „Valeriu Cupcea” în domeniul artei teatrale se acordă Regizorului-prim al Teatrului Național Eugene Ionesco, Petru VUTCĂRĂU, Artist al Poporului, pentru montarea spectacolului „Căldură în noiembrie”.
  • Premiul „Constantin Stere” în domeniul literaturii se acordă poetului și prozatorului Ghenadie POSTOLACHE, pentru romanul „Pastorala” și scriitorului Teo CHIRIAC pentru volumul „Fricțiunea dintre totul și nimic. Teofanii în format A4”.
  • Premiul „Gavriil Muzicescu” în domeniul muzicii se acordă Directorului artistic și Prim-dirijorului Orchestrei Simfonice Naționale a IPNA Teleradio-Moldova, Gheorghe MUSTEA, Artist al Poporului, pentru promovarea artei muzicale din patrimoniul național și universal.
  • Premiul „Mihai Grecu” în domeniul artelor plastice se acordă artistului plastic, Alexandru MACOVEI, pentru expoziția personală „Stigmatul caligrafic Opus 032754 Re-minor” și editarea albumului cu aceeași denumire.
  • Premiul „Emil Loteanu” în domeniul cinematografiei se acordă scriitorului și publicistului, Mihai POIATĂ, pentru seria de eseuri despre cineaști și arta cinematografică din Republica Moldova.
  • Premiul „Vladimir Curbet” în domeniul coregrafiei se acordă conducătorului ansamblului de dans popular „Mărțișor”, Anatol MAGDÎL, pentru contribuție la conservarea și valorificarea folclorului coregrafic național.
  • Premiul „Ştefan Ciobanu” în domeniul conservării patrimoniului cultural și al muzeografiei se acordă Șefului secției restaurare a Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Ecaterina BONDARENCO, pentru contribuție semnificativă la conservarea și valorificarea patrimoniului cultural național.
  • Premiul „Ion Madan” în domeniul biblioteconomic şi bibliografic se acordă directorului general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, Eugenia BEJAN, pentru coordonarea și realizarea proiectelor  „Punguța cu două cărți” şi extinderea accesului bibliotecilor pentru copii din Republica Moldova la tehnologii moderne și instruire.
  • Premiul „Isidor Burdin” în domeniul patrimoniului imaterial se acordă Ansamblului Etnofolcloric „Ștefan Vodă” și Ansamblului Etnofolcloric „Romanița” al Centrului de excelență în medicină și farmacie „Raisa Pacalo” pentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial.
  • Premiul „Gheorghe Cincilei” în domeniul promovării culturii în mass-media se acordă criticului de teatru și cinema, Larisa TUREA pentru elaborarea studiilor de referință în domeniul istoriei artei teatrale.
  • Premiul „Veniamin Apostol” în domeniul educației artistice se acordă lui Mihail MUNTEANU, Artist al Poporului, și naistului, Ion NEGURĂ, fondatorul școlii naționale de nai, pentru contribuție semnificativă la educarea generațiilor în spiritul valorilor culturale naționale.
  • Premiul pentru cel mai bun manager al instituției de cultură de nivel local se acordă Șefului secției Cultură, Consiliul raional Edineț, Angela BAZATIN, pentru contribuție semnificativă la promovarea valorilor cultural-artistice ale raionului Edineț pe plan național și internațional și Șefului secție Cultură și Turism a raionului Soroca Grigore BUCĂTARU, pentru contribuție esențială în promovarea valorilor culturale și organizarea activităților culturale de amploare.

Ziua Naţională a Culturii a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr. 74 din 12 aprilie 2012 şi are ca scop promovarea culturii naţionale, a valorilor culturale autentice, precum şi a personalităţilor artistice din domeniul culturii.
Citește mai departe...

3 rețete simple, în care poți folosi uleiuri presate la rece

Uleiurile nerafinate presate la rece devin tot mai solicitate în rândul gurmanzilor. În acest sens, pe piața din Republica Moldova a apărut un nou producător- MIRA. Marian Ceban, fondatorul MIRA, spune că această marcă a luat naștere „din Dragostea noastră pentru alimente autentice, naturale, folositoare și, nu în ultimul rând, gustoase”.

La moment, MIRA produce uleiuri de susan, de floarea soarelui, de in, dovleac, semințe de struguri, de armurariu, de miez de nucă, de cânepă, de migdale, ulei de chimen negru și de sâmburi de caisă. Toate aceste uleiuri se folosesc în mâncarea gata preparată, căci în timpul procesării termice își pierd toate beneficiile. 

Dacă te întrebi ce poți face cu ele, îți propunem 3 rețete simple, dar delicioase, în care să folosești ulei din semințe de dovleac, de susan și de in. În plus, să știi că aceste uleiuri sunt ideale și pentru prepararea maionezei de casă, în smoothie sau în freshuri.

Salată de ciuperci cu ulei de in
Poți folosi ciuperci proaspete sau ciuperci marinate, pe care să le amesteci cu ceapă și ardei gras, să adaugi condiment, iar pentru un plus de savoare – câteva picăruti de ulei de in. Vei obține o salată delicioasă și nuritivă.



Salată de varză murată cu ulei de susan
În perioada iernii varza murată ar trebui să nu lipsească din meniul nostrum zilnic. Astfel, dacă îți place salata de varză, o poți prepara foarte ușor, tocând varza mărunt, adăugând ceapă și câteva picături de ulei de susan. Acesta îi va da un gust deosebit și va fi acceptată chiar și de cei care nu prefer varza murată.



Supă-cremă de dovleac cu ulei de dovleac
Cu siguranță mai găsești la bunica un dovleac care abia așteaptă să  fie transformat într-o supă-cremă delicioasă. Dup ace supa s-a răcorit, adaugă câteva picături de ulei de dovleac și bucură-te de un gust extraordinar, dar și de beneficiile acestuia.



Poftă bună!

Dacă vă doriți și voi aceste uleiuri, îi puteți scrie direct producătorului pe Facebook AICI sau pe Instagram AICI sau îl puteți suna la numărul de telefon 079555202. De asemenea, uleiurile le găsiți și în magazinul Lotus de pe str. Mitropolit Dosoftei 100, orașul Chișinău. 

Anna Casian-Musteață
Citește mai departe...

TOP: Moldova, printre cele mai bune 10 destinații turistice vinicole din lume

Republica Moldova a fost inclusă în topul celor mai bune destinații turistice vinicole pentru acest an, potrivit Winerist.com. Astfel, alături de regiunea Alentejo, Bordeaux – una dintre cele mai prolifice regiuni vinicole din lume și Sicilia, Moldova completează lista „celor mai fermecătoare țări ce vor oferi experiențe uimitoare turiștilor”, scrie agrobiznes.md.

Potrivit sursei citate, „această națiune mică, dar perfect formată, cuprinsă între România și Ucraina, va capta numaidecât atenția turiștilor datorită farmecului rural, istoriei, arhitecturii magnifice și peisajelor. Ba mai mult, Moldova este, de asemenea, casa uneia dintre cele mai vechi și fascinante culturi viticole din Europa, are cel mai mare beci subteran din lume și peste 150 de producători de vin. Frumusețea naturală intactă a Moldovei, mâncarea și vinul local incredibil, alături de ospitalitatea inedită face ca orice vizitator să se simtă membru al acestei familii. Nu în zadar „Fii oaspetele nostru” a devenit sloganul turistic al țării!”, scrie Winerist.

Sursa - regional.md
Citește mai departe...

Ajunul Sfântului Vasile: tradiții și obiceiuri din satele Moldovei

Creștinii ortodocși de stil vechi, marchează azi Ajunul Sfântului Vasile. În această zi, în satele Moldovei se obișnuiește mersul cu uratul, cu plugușorul, malanca, ursul, calul sau cu capra, obiceiuri rămase din strămoși.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI
  • Tradiția  spune că oamenii care primesc urătorii vor fi binecuvântaţi şi vor fi feriţi de rele. De asemenea, dacă noaptea de Sfântul Vasile va fi senină, înseamnă că anul care vine va fi unul rodnic.
  • În Ajunul lui Sfântul Vasile, se așează 12 coji de ceapă, în care se pune sare. A doua zi se va afla în care lună va ploua și în care nu: dacă ceapa a lăsat apă, înseamnă că acea lună va fi ploioasă, dacă nu, semn de secetă.
  • Fetele nemăritate împletesc crenguţe de măr, pe care atârnă busuioc, o batistă, o pară argintată, un şir de mărgele şi un inel. Apoi ascund aceste crenguţe afară. În tradiţia populară, se spune că, dacă a doua zi, găsesc aceste împletituri acoperite cu brumă, se vor mărita cu un om bogat. În caz contrar, se vor căsători cu un om sărac, potrivit b365.ro.
  • Prima persoană care trebuie să-ţi intre în casă trebuie să fie un bărbat. Bătrânii spun că anul îţi va fi bogat sau sărac, în funcţie de situaţia materială a acestui musafir.
  • În ziua de Sfântul Vasile este bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Acelaşi lucru e valabil şi dacă îţi ţiuie urechea stângă.
Despre obiceiul MALANCA

Locuitorii din satul Palanca, comuna Hârjăuca, păstrează cu sfinţenie tradiţia Malanca, scrie Publika. În ajun de Anul Nou pe stil vechi, oamenii îşi pun măşti inedite şi merg prin sat cu uratul.

Mai întâi, ei primesc blagoslovenie de la preot, apoi îi urează la cimitir pe cei morţi. Mai târziu aceştia merg la primărie şi urează funcţionarii publici.

La final aceştia ajung la muzeul Casa Părintească unde este organizată o expoziţie a meşterilor populari din sat, iar gospodinele aduc colaci şi dulciuri pentru a servi urătorii.

Potrivit sursei citate, scenariul Malăncii include urături tradiţionale, dansuri ritmice, glume, urări specifice sărbătorilor de iarnă. Unul din Colindele obiceiului Malanca este dedicat fetelor mari, fiind cântat sau declamat cu acompaniament de fluier, nai sau alt instrument muzical.
Citește mai departe...

„Italia, Patria nostra”- primul serial made in Moldova, pe care-l poți vedea gratuit

Chiar dacă în țara noastră se fac puține filme, acestea se bucură de un mare succes în rândul cinefililor. Este și cazul primului serial moldovenesc, pe care acum  oricine îl poate vedea online și gratuit. „Italia, Patria nostra” este o comedie, lansată pe 3 noiembrie. 

„În serial este vorba despre cei de acasă, dar și cei din diasporă. Scenariul a fost scris de Constantin Cheianu, iar în distribuție sunt mai mulți actori îndrăgiți, printre care Igor Caras, Irena Boclinca și Petru Oistric”, scrie diez.md.

În film pot fi văzuți și unii eroi din emisiunea „Ora de ras” de la JurnalTV, dar și multe alte personaje noi, care intră în pielea omului simplu de la țară.

Serialul este produs de JurnalTV cu sprijinul financiar al IREX Moldova și al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.
Citește mai departe...

IMPORTANT! Ce poți face cu brazii care au fost împodobiți la sărbători

Molizii care au fost utilizați în perioada sărbătorilor de iarnă trebuie să fie depozitați în mod separat în preajma platformelor pentru colectarea deșeurilor menajere, amenajate în oraș, iar serviciile de profil din cadrul Primăriei îi vor colecta centralizat și transporta pentru reciclare la o platformă din str. Ghidighici, 3. Anunțul a fost făcut public decătre angajații Direcției Locativ-Comunale  și Amenajare.

Totodată, agenții economici, organizațiile și instituțiile de pe teritoriul orașului Chișinău sunt îndemnați să transporte în mod separat brazii utilizați de către aceștia în cadrul sărbătorilor de iarnă, la adresa menționată mai sus.

Brazii vor fi tocați, iar rumegușul utilizat de către Î.M. „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi", în calitate de mulci pentru plantațiile de trandafiri (pentru a împiedica creșterea buruienilor), dar și ca îngrășământ organic pentru plante.
Citește mai departe...

Lista evenimentelor dedicate marcării a 170 ani de la nașterea Poetului Național Mihai Eminescu

În data de 15 ianuarie 2020, la Chișinău va avea loc o suită de evenimente culturale dedicate Zilei Culturii Naționale și împlinirii a 170 de ani de la nașterea Poetului Național Mihai Eminescu. 

Manifestările culturale sunt organizate de Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” la Chișinău în parteneriat cu Ambasada României în Republica Moldova și în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, cu Teatrul Național Mihai Eminescu, cu Muzeul Național al Literaturii Române Mihail Kogălniceanu și cu Vinăria Purcari.

Programul cuprinde:
- tradiționalul recital muzical-poetic la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Chișinău (ora 10.00, depuneri de flori, recital al poeților, actorilor și interpreților invitați, prezentări de carte);
- expoziția aniversară În nemărginirea vremii și a lumii..., conținând grafică de carte eminesciană și ediții rare din opera Poetului Național (ora 15.00, la Muzeul Național al Literaturii Române Mihail Kogălniceanu);
- spectacolul de poezie și muzică Al meu nume o să-l poarte..., în incinta Teatrului Național Mihai Eminescu,ora 18.30.

Accesul publicului la evenimente este liber.
Citește mai departe...

Astăzi este Ziua Internațională a cuvântului MULȚUMESC

Anual, la data de 11 ianuarie, în întreaga lume este marcată Ziua Internațională a cuvântului MULȚUMESC. Această zi este celebrată încă din  anul 1984, dar istoria cuvântului  în limba română nu este cunoscută. 

Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește cuvântul MULȚUMESC drept un cuvânt cu care  exprimă recunoștința pentru ceva sau ca răspuns la o urare, la un salut.

Atunci când ni se spune MULȚUMESC este politicos să răspundem:
  • Cu plăcere!
  • Cu drag!
  • Pentru nimic!
  • Și eu îți mulțumesc!
  • De asemenea!

Indiferent de cum sună în alte limbi, MULȚUMESC exprimă recunoștință, unire, respect.
  • Germană-Danke
  • Italiană – grazie
  • Engleză – thanks
  • Franceză – merci
  • Maghiară – kosonom sepen
  • Filandeză – kiitos
  • Cehă – díky
  • Croată – hvala
  • Daneză – tak
  • Norvegiană – takk
  • Olandeză – bedankt
  • Poloneză – dzieki
  • Portugheză – obrigado
  • Spaniolă – gracias
  • Suedeză – tack
  • Mongolă – tand baiarlalaa
  • Turcă – tesekkur ederim
  • Vietnameză – lam on

Tu ai spus azi MULȚUMESC?

Anna Casian-Musteață
Citește mai departe...